idle idol
flesh for passion
is
carne de mici.

drumuri modernizate
soluţia corectă incumbă
mai multe rezultate:
[a
m întîlnit o experienţă rară
călătorind cu nevasta]
legea zice să semnalizez,
ocolind soluţia sinuciderii,
pigmentînd povestea
cu exemple,
rulînd succesiv pe fiecare bandă.

pesemne de circulaţie
nu-i logic, legea-i lege,
impactul frontal e cel mai puternic.
ultimii 50 de metri sînt semnalizaţi
cu linie punctată:
e linia de preselecţie!

reducerea vitezei
identific un stîlp
sau un copac;
dacă-i pot citi numărul,
înseamnă că circul
mult prea aproape,
pe piatră cubică umedă.

TREABA

poezii

Bunurile

Bunurile sunt toate lucrurile cu care se poate face ceva sau care sunt undeva. Restul sunt lucrurile. Bunurile au următorul fel de viaţă. Sunt făcute din lucruri s-au bunuri şi se întorc înapoi în lucruri sau se preschimbă în alte bunuri. De bună seamă, vorbim despre viaţa lor, ca lucru serios care se poate spune despre ele, cu dosebire de fiinţare care seamănă în sufletul nostru îndoiala. Un lucru mai bun decât moarta şi nefolositoarea îndoială este bănuiala, care se face pe cheltuiala sufletului şi aduce mereu un câştig. Bunurile nu sunt un câştig pentru că mereu le poţi pierde. Aşa că nu te încrede în cei ce-ţi vorbesc fără să bănuieşti ceva la mijloc.

Bunurile sunt de câteva feluri. De mărime, cele bune la gust, cele apucătoare, rapidele, cele care lucrează, cele care nu se mişcă iar apoi cele din încrengături. Mai demult, omul îşi ducea copilul la capătul întinderii lui de pământ şi-l bătea acolo, pentru ca să ţină minte copilul unde e hotar. Pe tine te-au bătut când ai fost blestemat la şcoală ca să ţi minte. Toate bunurile sunt însoţite de o bătaie cumplită şi alte treburi uşor de făcut căci prin firea lor sunt la îndemână.

Toate bunurile se ţin în acelaşi fel. Se mută la tine atunci când faci rost de ele şi stau o vreme. Sunt înconjurătoare şi îndeamnă la ele. Nu trebuie să te fereşti dar nici să fi cumpătat pentru că bunurile nu sunt ale cumpătării.

Când consumi un bun, felul în care este făcut se desprinde de pe el iar bunul e liber de puterea ce-l ţine la un loc. Atunci se pierde, sau se risipeşte, după pofta inimii tale. Aceste fapt nu este important, dar poate fi spus căci învaţă cum ajung bunurile la pieire şi gândul rău cel purtăm.

Maşinile

Toate bunurile cauzatoare sunt de trebuinţă pentru că fac totul în ordine. Adică fac bunuri şi sclipesc. Maşina se repetă de atâtea ori deodată, incât se află într-un permanent leşin. Din această cauză par proaste şi sunt foarte greu înţelese de către cei care le privesc.

Însă maşinile sunt ceva ruşinos, iar oamenii s-au obişnuit să le trateze. Maşinile unelte fac lucruri şi bunuri, merg încolo şi-ncoace, iar la sfârşitul zilei ne trezim despuiaţi şi lipsiţi de putere. Maşinile au început să facă toată oboseală de care era nevoie iar nouă nu ne mai rămâne decât să le cercetăm beculeţele.

Ele au apărut la cerere. Atunci cererea a fost atât de mare încât a depăşit-o cu mult, iar omul nemaiavând încotro le-a făcut la cerere. Asta nu mai poate fi oprit acum prin mijloace tradiţionale.

Nu există decât două feluri importante de maşini. Cele care se strică şi cele care nu se strică. Oricât ai incerca să le consumi sau să le risipeşti, nu vei putea decât să le strici sau să le pierzi unde se vor strica. Unele maşini se poate strica de la sine fără nici cea mai mică importanţă. Cele care nu se strică nu au o putere atât de mare şi de aceea sunt folosite numai pentru captare.

Maşinile sunt întotdeauna prezentate în cele ce urmează precum şi la expoziţiile de maşini. Asta le face puţin mai durabile. La maşini se dezvăluie foarte uşor mecanismul, ceea ce nu poate decât să bucure pe toată lumea.

O maşină stricată poate fi întotdeauna dusă la reparat, dar pe această cale nu se va mai putea întoarce niciodată. De aceea, toate bunurile de felul maşinilor trebuie privite cu un mare dispreţ tocmai pentru a sublinia caracterul de lumină al becului.

Documentar de Arabela Vlad

Tigrii si zebrele au dungi,
leoparzii au pete,
curcubeul este plin de culori frumoase,
picaturile de apa cad din cer;
toate acestea fac parte din sistemul universal al naturii
si din sistemul ei numeric.

Factorul uman în grădină


De-aici se întind bunurile şi limpezimea.
Le ia şi le pune pe mâine,
le aşează unul peste altul.
Dimineaţa bea o cafea şi fumează o ţigară.
Bunurile sunt identice intre ele, nu au nimic în comun.
Soarele trimite raze de lumină pe pământ,
acestea luminează maşinile si leagănele
intră prin fereastra bibliotecii,
mângâie livezile de animale si roţi.
Merge cu pas grăbit pe drum,
nu are treabă la capătul drumului,
pe margine sunt aşezate toate locurile în care merge.
El ingrijeşte,
mănâncă cele coapte
se împodobeşte cu ele, le împodobeşte pe ele,
urcă scările, coboară scările,
descuie şi încuie dulăpioarele.
Trebuie sa păşeşti atent în grădină,
poate din joacă sau neatenţie
să-ţi strivească clavicula sub excavator,
să intre noaptea pe fereastră să-ţi taie maţele pline de fructe.

Desupra grădinii e cerul în care sunt stele.
Astronauţii se trezesc dimineaţa, beau o cafea şi fumează o ţigară.
Bunurile sunt identice între ele, nu au nimic în comun.
Astronautul îşi alege o planetă, scobeşte o groapă mică în ea,
scoate vieţuitoarea, o pune în cutiuţă,
alege altă planetă, scobeşte altă groapă
scoate vieţuitoarea, o pune în cutiuţă.
La amiază mănâncă şi se închide în cabină,
trimite cutiuţele la magazinele de desfacere.
Copiii de astronaut se joacă de-a astronaut,
copiii de anestezist se joacă de-a anestezist.

Mobila se înalţă până la cer,
combinele chiuie pe scări,
femeile flutură-n uşile apartmanetelor,
recoltele adună noi recolte
băuturile să bea alte băuturi.
Glasuri vesele se-adună seară de seară sub bec,
bunurile adorm târziu în hambare cu televizorul aprins.
Medicul ia rana şi o întinde pe masă
o înveleşte frumos în ziar , o trimite în sat pacientului.
Educatorul înghite copiii,
seara-i lasă pe rând, fiecare-adormit în pătuţul lui
cu un balaur de pluş în braţe.

Locul dintre două bunuri este o măsură.
Bunurile sunt identice între ele, nu au nimic în comun.
Pomii şi animalele cresc toate deodată.

Elegie



Dropia-i pe cale: dispare !

Dropia ce sapă canale

dropia închisă cu ochii deschişi în sertare

dropia ce suferă jumătate de veac amânare

dropia crucii dumnezeilor mamelor voastre dispare.


Se duce dracului dropia.

Nu merge la serviciu. Nu deschide televizorul.

N-a citit nimic de un an.

Mănâncă numai căcaturi şi stă cu ochii-n tavan.


Ne lepădăm cu toţii de dropie.

E prea scuipată să se mai usuce.

Din ouăle ei avem proteze testiculare

din gălbenuşele şi-albuşele lor am primit de mâncare

dropia crucii dumnezeilor mamelor voastre dispare

şi-n tot acest timp la Păltiniş e răcoare.

O pândă chiţăie cu dinţii scoşi


Dacă vede pe cineva pe stradă, se apleacă şi-l culege.
Are trei mese în bucătărie pe care le şterge cu un dosar ud.
Când i se nasc copii îi cresc mari.
Atunci ei se descurcă şi beau.
Vorbesc şi le iasă din gură o mare carne de porc
Pentru că Europa e ca mersul pe bicicletă sau ca înotul pe bicicletă.
Au un cioc cu care descuie uşa şi-ţi fură pozele de familie
Pe care le vomită să nu se îngraşă.
Ei pun o lamă de ras în fiecare pâine
Şi o preajmă albă în fiecare universitate





Factorul uman



Ia lucrul şi spune altceva despre el.
Merge departe şi vorbeşte de-acolo despre lucrurile de-aici până le strică.
Nu tace nicicând de teamă să nu spună ceva.
Este inginer, artist, medic, specialist, avocat, profesor
şi are un cuţit mare şi ruginit cu care o să-ţi taie gâtul.
După ce te-a facut troacă de sânge iţi ia hoitul
îl fotografiază şi-l filmează până se usucă
iar apoi îl dă televizorului său să-l mănânce.
Televizorul lui mănîncă orice fel de maţe, păr sau grăsime.

Nu te poţi feri de el.
Toţi cei care reuşesc să scape de el prin ferire sunt asemenea lui.
Au o fabrică înaltă unde oameni în pijama îşi duc noaptea lucrurile iar el le dă înapoi nişte numere.
Tuturor le e frica să nu se termine numerele după ce mor ei.

Dumnezeu e pe bani



ai trei muchii
pierzi doua in frecare
la fiecare pas gasesti sub talpa un prieten
pe fiecare canapea e o pernita oranj
in fiecare sobolan e un puiut
si soarele dogoritor al verii straluceste pe cer.


Intaiul barbat al tarii sa ia stanca cea mare si sa o puna stavila
Intaia femeie a tarii sa ia copii Africii si sa le dea apa Dunarii la san.

căprioara periodică

s u m a r i n e l e P i e r r e




acum
se sortează răniţii pe răni
le scoţi gloanţele din burtă
şi le pui în borcan
când se umple borcanul le pui in găletuţă
speli borcanul
când se umple găletuţa o goleşti în groapă
o speli

te duci la vatră şi o pupi pe gură

gaseşti un pistol
îl arunci şi iei o puşcă
o schimbi pe un tun şi îţi iei o motocicletă
faci lună şi bec
le schimbi pe un tanc şi te obişnuieşti
te desparţi în cala bombardierului

scobeşti o găurică în picior şi ţii apă în ea
scobeşti o găurică în mână şi ţii în ea medicamentele

deja eşti general
ai o canistră cu picior
şi adjuncţi de la mijloc în sus
faci o figură frumoasă
părinţii au copiii la tine
tu treci prin faţa lor
scuipi o lacrimă la vatră
te intorci încruntat în front
iei decoraţie în fiecare seară

tu fuţi
ţara te şterge
victoria e a noastră !





tutu-ror deslipire


Încap şi taie în carne vie.

La Republica patra
printre brăduţi
În nouă luni ajungi la serviciu.

Faci prima la stânga şi cobori.
Nu şti, mergi mai departe.
Ai un loc şi încă un loc.

Iisus e la Oradea.
















Câinele factorului uman



Ia lucrurile şi le pune pe un rând!
Ţine geamul deschis pe dinăuntru!
Pune urechea la robinet si ascultă vecinii!
Aşa iernează factorul uman.

Te ţine o vreme în gură, apoi te scuipă.
Te ia de pe ciment, te şterge cu mâneca.
Te ţine iar o vreme în gură şi te molfăie de salivă.

Merge la bibelouri şi le respectă.
Se urcă din nou în maşină şi joacă radio.
Strânge în suluri.
Pune pe jos.

Walking on penguins


Zi: respirator !
Respirator.
Zi: a se schimba !
A se schimba.
Zi: te curentez!
Te curentezi.
Te curentez!
Te curentez.
Zi: mă înscriu!
Mă-nscriu.

Ia o cola la doi litri, bea cola.
Umple cola cu apă de la robinet, bea apa.
Aruncă la gunoi cola goală.

Mergi încet, treci pe lângă staţia lui 5, grăbeşte pasul.
Treci de staţie, mergi încet.
Priveşte-te-n vitrine.

Scoate-ţi căştile din urechi, răspunde la telefon.
Închide telefonul, bagăţi căştile în urechi.
Dă mai tare, ţine mâna pe telefon în buzunar.

Ia o bere, stai rezemat, ascute ţigara de peretele scrumierei.
Fă o băltoacă rotundă sub sticlă, aprinde şi stinge bricheta.
Bate cu degetele pe pachet, cere un marcăr.

Aranjează-ţi gluga, trage fermoarul, lasă-ţi pantalonii mai jos.
Râzi încet, (mai încet !), pune piciorul peste piciorul mesei.
Ia mâna de la gură, cere un marcăr.

Însemnătatea conceptului de fiinţă la Vladimir Ilici Lenin


Nu gândim laolaltă lucrul, ci fiecare câte o copie a lui.
Copia nu este lucrul şi nici instanţă a lucrului.
Este doar atât cât putem strânge dintr-un lucru.
Fiecare după puterile lui.
Ai zice că lucrurile ne scapă.
Nici vorbă.
Lucrurile nu se manifestă faţă de noi.
De aceea ne e greu să ştim cum merg lucrurile.
Pentru că lucrurile au în ele nişte piloţi.
Fiecare pilot conduce un lucru.
Există piloţi de ferestre, de fire de nisip, de steaguri şi aşa mai departe.
Un pilot ştie matematica, fizica şi chimia până la capăt.
Noi avem puţine cunoştinţe de felul acesta.
Pentru a împinge un dulap, nu trebuie să ştii mecanică.
Îl împingi pur şi simplu.
Pilotul dulapului face toate calculele.
El duce dulapul atât cât îl impingi, cu o precizie nebănuită.
Dacă începi să spargi dulapul cu toporul, pilotul îşi desface dulapul bucată cu bucată.
E atent şi ştie în tot timpul ce se petrece şi ce are de făcut.


Testarea VIACESLAV semestrială
12 Februarie 1963
TAGCMIRIC
Trustul Antrepriză Generală de Construcţii Montaj Întreţinere şi Reparaţii pentru Industria Chimică

- Numiţi două componente ale pupitrului de comandă şi control
din cadrul modulului de acumulare.
- Slotul Bubnoff pentru echivalenţă vectorială şi ... şi miezul afin
pentru selecţia de câmp, omologări EMEA7 şi EMEA8.
- Suficient. Încercaţi acum răspunsurile in notaţie Grom şi aduceţi
modelul la planigrama în acces exclusiv.


- You killed father.
- Not true. I love father.